Logica feminină

Mă întorceam într-o seară, aşa spre miezul nopţii, la locuinţă. Uşa blocului, cum ar spune pesimistul, era doar pe jumătate închisă, pentru că preşul era făcut sul şi băgat sub ea. Îl scot şi închid uşa. Dar nu apuc să urc scările că o duduie începe să bată de zor în geam. Era vecina pe care o închisesem, ca un nesimţit, afară. A cotcodăcit ea ceva supărată, că doar 5 minute a mers până la non-stop, iar eu am încercat să scot o ironie cu interfonul pus doar ca să avem timp de ascuns gunoiul sub preş când dau musafirii.

Faza mi-a amintit de povestea unui nene cu care transpiram într-o saună uscată. Era de câteva zile la hotel şi mi-a povestit cum într-o zi intră o duduie, la fel, în saună. Se aşează, stă ce stă, pufăie, transpiră, se fâţâie, mai transpiră puţin. Până ce se ridică femeia şi pune un şlap la uşă, să stea întredeschisă. Moşul cică îşi culegea faţa de pe jos, timp în care încerca să îi explice pentru ce stă lumea aiurea la căldură.

Probabil că, la fel ca mine, nu reuşise să bată logica feminină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *